From nedreptate.
a nedreptăți (third-person singular present nedreptățește, past participle nedreptățit) 4th conj.
infinitive | a nedreptăți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | nedreptățind | ||||||
past participle | nedreptățit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | nedreptățesc | nedreptățești | nedreptățește | nedreptățim | nedreptățiți | nedreptățesc | |
imperfect | nedreptățeam | nedreptățeai | nedreptățea | nedreptățeam | nedreptățeați | nedreptățeau | |
simple perfect | nedreptății | nedreptățiși | nedreptăți | nedreptățirăm | nedreptățirăți | nedreptățiră | |
pluperfect | nedreptățisem | nedreptățiseși | nedreptățise | nedreptățiserăm | nedreptățiserăți | nedreptățiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să nedreptățesc | să nedreptățești | să nedreptățească | să nedreptățim | să nedreptățiți | să nedreptățească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | nedreptățește | nedreptățiți | |||||
negative | nu nedreptăți | nu nedreptățiți |