From nărav.
a nărăvi (third-person singular present nărăvește, past participle nărăvit) 4th conjugation
infinitive | a nărăvi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | nărăvind | ||||||
past participle | nărăvit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | nărăvesc | nărăvești | nărăvește | nărăvim | nărăviți | nărăvesc | |
imperfect | nărăveam | nărăveai | nărăvea | nărăveam | nărăveați | nărăveau | |
simple perfect | nărăvii | nărăviși | nărăvi | nărăvirăm | nărăvirăți | nărăviră | |
pluperfect | nărăvisem | nărăviseși | nărăvise | nărăviserăm | nărăviserăți | nărăviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să nărăvesc | să nărăvești | să nărăvească | să nărăvim | să nărăviți | să nărăvească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | nărăvește | nărăviți | |||||
negative | nu nărăvi | nu nărăviți |