obicinuit m or n (feminine singular obicinuită, masculine plural obicinuiți, feminine and neuter plural obicinuite)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | obicinuit | obicinuită | obicinuiți | obicinuite | |||
definite | obicinuitul | obicinuita | obicinuiții | obicinuitele | ||||
genitive- dative |
indefinite | obicinuit | obicinuite | obicinuiți | obicinuite | |||
definite | obicinuitului | obicinuitei | obicinuiților | obicinuitelor |