Borrowed from French obturation.
obturație f (plural obturații)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) obturație | obturația | (niște) obturații | obturațiile |
genitive/dative | (unei) obturații | obturației | (unor) obturații | obturațiilor |
vocative | obturație, obturațio | obturațiilor |