Borrowed from Old Church Slavonic обьщити (obĭštiti).
a obști (third-person singular present obștește, past participle obștit) 4th conj.
infinitive | a obști | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | obștind | ||||||
past participle | obștit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | obștesc | obștești | obștește | obștim | obștiți | obștesc | |
imperfect | obșteam | obșteai | obștea | obșteam | obșteați | obșteau | |
simple perfect | obștii | obștiși | obști | obștirăm | obștirăți | obștiră | |
pluperfect | obștisem | obștiseși | obștise | obștiserăm | obștiserăți | obștiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să obștesc | să obștești | să obștească | să obștim | să obștiți | să obștească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | obștește | obștiți | |||||
negative | nu obști | nu obștiți |