Borrowed from Old Church Slavonic окръмити (okrŭmiti), from кръма (krŭma, “stern”).
a ocârmui (third-person singular present ocârmuiește, past participle ocârmuit) 4th conjugation
infinitive | a ocârmui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ocârmuind | ||||||
past participle | ocârmuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ocârmuiesc | ocârmuiești | ocârmuiește | ocârmuim | ocârmuiți | ocârmuiesc | |
imperfect | ocârmuiam | ocârmuiai | ocârmuia | ocârmuiam | ocârmuiați | ocârmuiau | |
simple perfect | ocârmuii | ocârmuiși | ocârmui | ocârmuirăm | ocârmuirăți | ocârmuiră | |
pluperfect | ocârmuisem | ocârmuiseși | ocârmuise | ocârmuiserăm | ocârmuiserăți | ocârmuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ocârmuiesc | să ocârmuiești | să ocârmuiască | să ocârmuim | să ocârmuiți | să ocârmuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ocârmuiește | ocârmuiți | |||||
negative | nu ocârmui | nu ocârmuiți |