From ocol + -i, borrowed from Bulgarian около (okolo).
Audio: | (file) |
a ocoli (third-person singular present ocolește, past participle ocolit) 4th conj.
infinitive | a ocoli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ocolind | ||||||
past participle | ocolit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ocolesc | ocolești | ocolește | ocolim | ocoliți | ocolesc | |
imperfect | ocoleam | ocoleai | ocolea | ocoleam | ocoleați | ocoleau | |
simple perfect | ocolii | ocoliși | ocoli | ocolirăm | ocolirăți | ocoliră | |
pluperfect | ocolisem | ocoliseși | ocolise | ocoliserăm | ocoliserăți | ocoliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ocolesc | să ocolești | să ocolească | să ocolim | să ocoliți | să ocolească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ocolește | ocoliți | |||||
negative | nu ocoli | nu ocoliți |