Borrowed from French occurrent.
ocurent m or n (feminine singular ocurentă, masculine plural ocurenți, feminine and neuter plural ocurente)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | ocurent | ocurentă | ocurenți | ocurente | |||
definite | ocurentul | ocurenta | ocurenții | ocurentele | ||||
genitive- dative |
indefinite | ocurent | ocurente | ocurenți | ocurente | |||
definite | ocurentului | ocurentei | ocurenților | ocurentelor |