a olicăi (third-person singular present olicăie, past participle olicăit) 4th conjugation
infinitive | a olicăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | olicăind | ||||||
past participle | olicăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | olicăi | olicăi | olicăie | olicăim | olicăiți | olicăie | |
imperfect | olicăiam | olicăiai | olicăia | olicăiam | olicăiați | olicăiau | |
simple perfect | olicăii | olicăiși | olicăi | olicăirăm | olicăirăți | olicăiră | |
pluperfect | olicăisem | olicăiseși | olicăise | olicăiserăm | olicăiserăți | olicăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să olicăi | să olicăi | să olicăie | să olicăim | să olicăiți | să olicăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | olicăie | olicăiți | |||||
negative | nu olicăi | nu olicăiți |