Borrowed from Russian оппортунист (opportunist). Equivalent to oportun + -ist.
oportunist m (plural oportuniști)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) oportunist | oportunistul | (niște) oportuniști | oportuniștii |
genitive/dative | (unui) oportunist | oportunistului | (unor) oportuniști | oportuniștilor |
vocative | oportunistule | oportuniștilor |