orbeț m or n (feminine singular orbeață, masculine plural orbeți, feminine and neuter plural orbețe)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | orbeț | orbeață | orbeți | orbețe | |||
definite | orbețul | orbeața | orbeții | orbețele | ||||
genitive- dative |
indefinite | orbeț | orbețe | orbeți | orbețe | |||
definite | orbețului | orbeței | orbeților | orbețelor |
orbeț m (plural orbeți, feminine equivalent orbeață)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | orbeț | orbețul | orbeți | orbeții | |
genitive-dative | orbeț | orbețului | orbeți | orbeților | |
vocative | orbețule | orbeților |