From ospătar + -iță, from ospăta.
ospătăriță f (plural ospătărițe, masculine equivalent ospătar)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ospătăriță | ospătărița | (niște) ospătărițe | ospătărițele |
genitive/dative | (unei) ospătărițe | ospătăriței | (unor) ospătărițe | ospătărițelor |
vocative | ospătăriță, ospătărițo | ospătărițelor |