Borrowed from French ostentatoire.
ostentatoriu m or n (feminine singular ostentatorie, plural ostentatorii)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | ostentatoriu | ostentatorie | ostentatorii | ostentatorii | |||
definite | ostentatoriul | ostentatoria | ostentatoriii | ostentatoriile | ||||
genitive- dative |
indefinite | ostentatoriu | ostentatorii | ostentatorii | ostentatorii | |||
definite | ostentatoriului | ostentatoriei | ostentatoriilor | ostentatoriilor |