a oțeli (third-person singular present oțelește, past participle oțelit) 4th conjugation
infinitive | a oțeli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | oțelind | ||||||
past participle | oțelit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | oțelesc | oțelești | oțelește | oțelim | oțeliți | oțelesc | |
imperfect | oțeleam | oțeleai | oțelea | oțeleam | oțeleați | oțeleau | |
simple perfect | oțelii | oțeliși | oțeli | oțelirăm | oțelirăți | oțeliră | |
pluperfect | oțelisem | oțeliseși | oțelise | oțeliserăm | oțeliserăți | oțeliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să oțelesc | să oțelești | să oțelească | să oțelim | să oțeliți | să oțelească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | oțelește | oțeliți | |||||
negative | nu oțeli | nu oțeliți |