Borrowed from French pétiole, itself borrowed from Late Latin petiolus. Doublet of picior, which was inherited from Latin.
pețiol n (plural pețioluri)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) pețiol | pețiolul | (niște) pețioluri | pețiolurile |
genitive/dative | (unui) pețiol | pețiolului | (unor) pețioluri | pețiolurilor |
vocative | pețiolule | pețiolurilor |