a pildui (third-person singular present pilduiește, past participle pilduit) 4th conj.
infinitive | a pildui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pilduind | ||||||
past participle | pilduit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pilduiesc | pilduiești | pilduiește | pilduim | pilduiți | pilduiesc | |
imperfect | pilduiam | pilduiai | pilduia | pilduiam | pilduiați | pilduiau | |
simple perfect | pilduii | pilduiși | pildui | pilduirăm | pilduirăți | pilduiră | |
pluperfect | pilduisem | pilduiseși | pilduise | pilduiserăm | pilduiserăți | pilduiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pilduiesc | să pilduiești | să pilduiască | să pilduim | să pilduiți | să pilduiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pilduiește | pilduiți | |||||
negative | nu pildui | nu pilduiți |