Borrowed from Old Church Slavonic пипати (pipati).
a pipăi (third-person singular present pipăie, past participle pipăit) 4th conj.
infinitive | a pipăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pipăind | ||||||
past participle | pipăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pipăi | pipăi | pipăie | pipăim | pipăiți | pipăie | |
imperfect | pipăiam | pipăiai | pipăia | pipăiam | pipăiați | pipăiau | |
simple perfect | pipăii | pipăiși | pipăi | pipăirăm | pipăirăți | pipăiră | |
pluperfect | pipăisem | pipăiseși | pipăise | pipăiserăm | pipăiserăți | pipăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pipăi | să pipăi | să pipăie | să pipăim | să pipăiți | să pipăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pipăie | pipăiți | |||||
negative | nu pipăi | nu pipăiți |