Past participle of pocăi.
pocăit m or n (feminine singular pocăită, masculine plural pocăiți, feminine and neuter plural pocăite)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | pocăit | pocăită | pocăiți | pocăite | |||
definite | pocăitul | pocăita | pocăiții | pocăitele | ||||
genitive- dative |
indefinite | pocăit | pocăite | pocăiți | pocăite | |||
definite | pocăitului | pocăitei | pocăiților | pocăitelor |