a pogorî (third-person singular present pogoară, past participle pogorât) 4th conj.
infinitive | a pogorî | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | pogorând | ||||||
past participle | pogorât | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | pogor | pogori | pogoară | pogorâm | pogorâți | pogoară | |
imperfect | pogoram | pogorai | pogora | pogoram | pogorați | pogorau | |
simple perfect | pogorâi | pogorâși | pogorî | pogorârăm | pogorârăți | pogorâră | |
pluperfect | pogorâsem | pogorâseși | pogorâse | pogorâserăm | pogorâserăți | pogorâseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să pogor | să pogori | să pogoare | să pogorâm | să pogorâți | să pogoare | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | pogoară | pogorâți | |||||
negative | nu pogorî | nu pogorâți |