From potență.
a potența (third-person singular present potențează, past participle potențat) 1st conj.
infinitive | a potența | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | potențând | ||||||
past participle | potențat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | potențez | potențezi | potențează | potențăm | potențați | potențează | |
imperfect | potențam | potențai | potența | potențam | potențați | potențau | |
simple perfect | potențai | potențași | potență | potențarăm | potențarăți | potențară | |
pluperfect | potențasem | potențaseși | potențase | potențaserăm | potențaserăți | potențaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să potențez | să potențezi | să potențeze | să potențăm | să potențați | să potențeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | potențează | potențați | |||||
negative | nu potența | nu potențați |