From potricală.
a potricăli (third-person singular present potricălește, past participle potricălit) 4th conj.
infinitive | a potricăli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | potricălind | ||||||
past participle | potricălit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | potricălesc | potricălești | potricălește | potricălim | potricăliți | potricălesc | |
imperfect | potricăleam | potricăleai | potricălea | potricăleam | potricăleați | potricăleau | |
simple perfect | potricălii | potricăliși | potricăli | potricălirăm | potricălirăți | potricăliră | |
pluperfect | potricălisem | potricăliseși | potricălise | potricăliserăm | potricăliserăți | potricăliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să potricălesc | să potricălești | să potricălească | să potricălim | să potricăliți | să potricălească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | potricălește | potricăliți | |||||
negative | nu potricăli | nu potricăliți |