prefigura
Borrowed from French préfigurer.
a prefigura (third-person singular present prefigurează, past participle prefigurat) 1st conj.
infinitive | a prefigura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | prefigurând | ||||||
past participle | prefigurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | prefigurez | prefigurezi | prefigurează | prefigurăm | prefigurați | prefigurează | |
imperfect | prefiguram | prefigurai | prefigura | prefiguram | prefigurați | prefigurau | |
simple perfect | prefigurai | prefigurași | prefigură | prefigurarăm | prefigurarăți | prefigurară | |
pluperfect | prefigurasem | prefiguraseși | prefigurase | prefiguraserăm | prefiguraserăți | prefiguraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să prefigurez | să prefigurezi | să prefigureze | să prefigurăm | să prefigurați | să prefigureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | prefigurează | prefigurați | |||||
negative | nu prefigura | nu prefigurați |
prefigura