a prenoi (third-person singular present prenoiește, past participle prenoit) 4th conjugation
infinitive | a prenoi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | prenoind | ||||||
past participle | prenoit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | prenoiesc | prenoiești | prenoiește | prenoim | prenoiți | prenoiesc | |
imperfect | prenoiam | prenoiai | prenoia | prenoiam | prenoiați | prenoiau | |
simple perfect | prenoii | prenoiși | prenoi | prenoirăm | prenoirăți | prenoiră | |
pluperfect | prenoisem | prenoiseși | prenoise | prenoiserăm | prenoiserăți | prenoiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să prenoiesc | să prenoiești | să prenoiască | să prenoim | să prenoiți | să prenoiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | prenoiește | prenoiți | |||||
negative | nu prenoi | nu prenoiți |