Borrowed from French prodigalité. By surface analysis, prodig + -al + -itate.
prodigalitate f (plural prodigalități)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) prodigalitate | prodigalitatea | (niște) prodigalități | prodigalitățile |
genitive/dative | (unei) prodigalități | prodigalității | (unor) prodigalități | prodigalităților |
vocative | prodigalitate, prodigalitateo | prodigalităților |