Borrowed from Old Church Slavonic прославити (proslaviti).
a proslăvi (third-person singular present proslăvește, past participle proslăvit) 4th conj.
infinitive | a proslăvi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | proslăvind | ||||||
past participle | proslăvit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | proslăvesc | proslăvești | proslăvește | proslăvim | proslăviți | proslăvesc | |
imperfect | proslăveam | proslăveai | proslăvea | proslăveam | proslăveați | proslăveau | |
simple perfect | proslăvii | proslăviși | proslăvi | proslăvirăm | proslăvirăți | proslăviră | |
pluperfect | proslăvisem | proslăviseși | proslăvise | proslăviserăm | proslăviserăți | proslăviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să proslăvesc | să proslăvești | să proslăvească | să proslăvim | să proslăviți | să proslăvească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | proslăvește | proslăviți | |||||
negative | nu proslăvi | nu proslăviți |