Borrowed from Latin prospicere.
a prospicia (third-person singular present prospiciază, past participle prospiciat) 1st conjugation
infinitive | a prospicia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | prospiciind | ||||||
past participle | prospiciat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | prospicii | prospicii | prospicie | prospiciem | prospiciați | prospicie | |
imperfect | prospiciam | prospiciai | prospicia | prospiciam | prospiciați | prospiciau | |
simple perfect | prospiciai | prospiciași | prospicie | prospiciarăm | prospiciarăți | prospiciară | |
pluperfect | prospiciasem | prospiciaseși | prospiciase | prospiciaserăm | prospiciaserăți | prospiciaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să prospicii | să prospicii | să prospicie | să prospiciem | să prospiciați | să prospicie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | prospicie | prospiciați | |||||
negative | nu prospicia | nu prospiciați |