a prânzui (third-person singular present prânzuiește, past participle prânzuit) 4th conjugation
infinitive | a prânzui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | prânzuind | ||||||
past participle | prânzuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | prânzuiesc | prânzuiești | prânzuiește | prânzuim | prânzuiți | prânzuiesc | |
imperfect | prânzuiam | prânzuiai | prânzuia | prânzuiam | prânzuiați | prânzuiau | |
simple perfect | prânzuii | prânzuiși | prânzui | prânzuirăm | prânzuirăți | prânzuiră | |
pluperfect | prânzuisem | prânzuiseși | prânzuise | prânzuiserăm | prânzuiserăți | prânzuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să prânzuiesc | să prânzuiești | să prânzuiască | să prânzuim | să prânzuiți | să prânzuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | prânzuiește | prânzuiți | |||||
negative | nu prânzui | nu prânzuiți |