Borrowed from French psycholinguiste. By surface analysis, psiho- + lingvist.
psiholingvist m (plural psiholingviști)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | psiholingvist | psiholingvistul | psiholingviști | psiholingviștii | |
genitive-dative | psiholingvist | psiholingvistului | psiholingviști | psiholingviștilor | |
vocative | psiholingvistule | psiholingviștilor |