From purta + -ător or from Late Latin portātor, from Latin portō.
purtător m (plural purtători, feminine equivalent purtătoare)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) purtător | purtătorul | (niște) purtători | purtătorii |
genitive/dative | (unui) purtător | purtătorului | (unor) purtători | purtătorilor |
vocative | purtătorule | purtătorilor |