From putregai.
a putregăi (third-person singular present putregăește, past participle putregăit) 4th conj.
infinitive | a putregăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | putregăind | ||||||
past participle | putregăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | putregăiesc | putregăiești | putregăiește | putregăim | putregăiți | putregăiesc | |
imperfect | putregăiam | putregăiai | putregăia | putregăiam | putregăiați | putregăiau | |
simple perfect | putregăii | putregăiși | putregăi | putregăirăm | putregăirăți | putregăiră | |
pluperfect | putregăisem | putregăiseși | putregăise | putregăiserăm | putregăiserăți | putregăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să putregăiesc | să putregăiești | să putregăiască | să putregăim | să putregăiți | să putregăiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | putregăiește | putregăiți | |||||
negative | nu putregăi | nu putregăiți |