Borrowed from Bulgarian пъстъ́рва (pǎstǎ́rva), from Proto-Slavic *pьstrъ (“variegated”). Doublet of pestriț.
păstrăv m (plural păstrăvi)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) păstrăv | păstrăvul | (niște) păstrăvi | păstrăvii |
genitive/dative | (unui) păstrăv | păstrăvului | (unor) păstrăvi | păstrăvilor |
vocative | păstrăvule | păstrăvilor |