a răsfierbe (third-person singular present răsfierbe, past participle răsfiert) 3rd conjugation
infinitive | a răsfierbe | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | răsfierbând | ||||||
past participle | răsfiert | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | răsfierb | răsfierbi | răsfierbe | răsfierbem | răsfierbeți | răsfierb | |
imperfect | răsfierbeam | răsfierbeai | răsfierbea | răsfierbeam | răsfierbeați | răsfierbeau | |
simple perfect | răsfiersei | răsfierseși | răsfierse | răsfierserăm | răsfierserăți | răsfierseră | |
pluperfect | răsfiersesem | răsfierseseși | răsfiersese | răsfierseserăm | răsfierseserăți | răsfierseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să răsfierb | să răsfierbi | să răsfiarbă | să răsfierbem | să răsfierbeți | să răsfiarbă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | răsfierbe | răsfierbeți | |||||
negative | nu răsfierbe | nu răsfierbeți |