From răs- + turna. Compare Aromanian arãstornu, arãsturnari.
a răsturna (third-person singular present răstoarnă, past participle răsturnat) 1st conj.
infinitive | a răsturna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | răsturnând | ||||||
past participle | răsturnat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | răstorn | răstorni | răstoarnă | răsturnăm | răsturnați | răstoarnă | |
imperfect | răsturnam | răsturnai | răsturna | răsturnam | răsturnați | răsturnau | |
simple perfect | răsturnai | răsturnași | răsturnă | răsturnarăm | răsturnarăți | răsturnară | |
pluperfect | răsturnasem | răsturnaseși | răsturnase | răsturnaserăm | răsturnaserăți | răsturnaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să răstorn | să răstorni | să răstoarne | să răsturnăm | să răsturnați | să răstoarne | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | răstoarnă | răsturnați | |||||
negative | nu răsturna | nu răsturnați |