reactiva
reactiva
Borrowed from French réactiver. By surface analysis, re- + activa.
a reactiva (third-person singular present reactivează, past participle reactivat) 1st conj.
infinitive | a reactiva | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | reactivând | ||||||
past participle | reactivat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | reactivez | reactivezi | reactivează | reactivăm | reactivați | reactivează | |
imperfect | reactivam | reactivai | reactiva | reactivam | reactivați | reactivau | |
simple perfect | reactivai | reactivași | reactivă | reactivarăm | reactivarăți | reactivară | |
pluperfect | reactivasem | reactivaseși | reactivase | reactivaserăm | reactivaserăți | reactivaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să reactivez | să reactivezi | să reactiveze | să reactivăm | să reactivați | să reactiveze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | reactivează | reactivați | |||||
negative | nu reactiva | nu reactivați |
reactiva
reactiva