Borrowed from French récolter.
a recolta (third-person singular present recoltează, past participle recoltat) 1st conj.
infinitive | a recolta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | recoltând | ||||||
past participle | recoltat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | recoltez | recoltezi | recoltează | recoltăm | recoltați | recoltează | |
imperfect | recoltam | recoltai | recolta | recoltam | recoltați | recoltau | |
simple perfect | recoltai | recoltași | recoltă | recoltarăm | recoltarăți | recoltară | |
pluperfect | recoltasem | recoltaseși | recoltase | recoltaserăm | recoltaserăți | recoltaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să recoltez | să recoltezi | să recolteze | să recoltăm | să recoltați | să recolteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | recoltează | recoltați | |||||
negative | nu recolta | nu recoltați |