Borrowed from French recombiner.
a recombina (third-person singular present recombină, past participle recombinat) 1st conjugation
infinitive | a recombina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | recombinând | ||||||
past participle | recombinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | recombin | recombini | recombină | recombinăm | recombinați | recombină | |
imperfect | recombinam | recombinai | recombina | recombinam | recombinați | recombinau | |
simple perfect | recombinai | recombinași | recombină | recombinarăm | recombinarăți | recombinară | |
pluperfect | recombinasem | recombinaseși | recombinase | recombinaserăm | recombinaserăți | recombinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să recombin | să recombini | să recombine | să recombinăm | să recombinați | să recombine | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | recombină | recombinați | |||||
negative | nu recombina | nu recombinați |
recombina