a recuceri (third-person singular present recucerește, past participle recucerit) 4th conjugation
infinitive | a recuceri | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | recucerind | ||||||
past participle | recucerit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | recuceresc | recucerești | recucerește | recucerim | recuceriți | recuceresc | |
imperfect | recuceream | recucereai | recucerea | recuceream | recucereați | recucereau | |
simple perfect | recucerii | recuceriși | recuceri | recucerirăm | recucerirăți | recuceriră | |
pluperfect | recucerisem | recuceriseși | recucerise | recuceriserăm | recuceriserăți | recuceriseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să recuceresc | să recucerești | să recucerească | să recucerim | să recuceriți | să recucerească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | recucerește | recuceriți | |||||
negative | nu recuceri | nu recuceriți |