Borrowed from German relativieren.
a relativiza (third-person singular present relativizează, past participle relativizat) 1st conj.
infinitive | a relativiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | relativizând | ||||||
past participle | relativizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | relativizez | relativizezi | relativizează | relativizăm | relativizați | relativizează | |
imperfect | relativizam | relativizai | relativiza | relativizam | relativizați | relativizau | |
simple perfect | relativizai | relativizași | relativiză | relativizarăm | relativizarăți | relativizară | |
pluperfect | relativizasem | relativizaseși | relativizase | relativizaserăm | relativizaserăți | relativizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să relativizez | să relativizezi | să relativizeze | să relativizăm | să relativizați | să relativizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | relativizează | relativizați | |||||
negative | nu relativiza | nu relativizați |
relativiza