remunera
remunera
remūnerā
remunera
Borrowed from French rémunérer, from Latin remunerare.
a remunera (third-person singular present remunerează, past participle remunerat) 1st conj.
infinitive | a remunera | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | remunerând | ||||||
past participle | remunerat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | remunerez | remunerezi | remunerează | remunerăm | remunerați | remunerează | |
imperfect | remuneram | remunerai | remunera | remuneram | remunerați | remunerau | |
simple perfect | remunerai | remunerași | remuneră | remunerarăm | remunerarăți | remunerară | |
pluperfect | remunerasem | remuneraseși | remunerase | remuneraserăm | remuneraserăți | remuneraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să remunerez | să remunerezi | să remunereze | să remunerăm | să remunerați | să remunereze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | remunerează | remunerați | |||||
negative | nu remunera | nu remunerați |
remunera