Borrowed from French réoccuper.
a reocupa (third-person singular present reocupă, past participle reocupat) 1st conj.
infinitive | a reocupa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | reocupând | ||||||
past participle | reocupat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | reocup | reocupi | reocupă | reocupăm | reocupați | reocupă | |
imperfect | reocupam | reocupai | reocupa | reocupam | reocupați | reocupau | |
simple perfect | reocupai | reocupași | reocupă | reocuparăm | reocuparăți | reocupară | |
pluperfect | reocupasem | reocupaseși | reocupase | reocupaserăm | reocupaserăți | reocupaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să reocup | să reocupi | să reocupe | să reocupăm | să reocupați | să reocupe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | reocupă | reocupați | |||||
negative | nu reocupa | nu reocupați |
reocupa