repudia
repudia
repudia
Borrowed from French répudier.
a repudia (third-person singular present repudiează, past participle repudiat) 1st conj.
infinitive | a repudia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | repudiind | ||||||
past participle | repudiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | repudiez | repudiezi | repudiază | repudiem | repudiați | repudiază | |
imperfect | repudiam | repudiai | repudia | repudiam | repudiați | repudiau | |
simple perfect | repudiai | repudiași | repudie | repudiarăm | repudiarăți | repudiară | |
pluperfect | repudiasem | repudiaseși | repudiase | repudiaserăm | repudiaserăți | repudiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să repudiez | să repudiezi | să repudieze | să repudiem | să repudiați | să repudieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | repudiază | repudiați | |||||
negative | nu repudia | nu repudiați |
repudia