Borrowed from French résister, from Latin resistere.
a rezista (third-person singular present rezistă, past participle rezistat) 1st conj.
infinitive | a rezista | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | rezistând | ||||||
past participle | rezistat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | rezist | reziști | rezistă | rezistăm | rezistați | rezistă | |
imperfect | rezistam | rezistai | rezista | rezistam | rezistați | rezistau | |
simple perfect | rezistai | rezistași | rezistă | rezistarăm | rezistarăți | rezistară | |
pluperfect | rezistasem | rezistaseși | rezistase | rezistaserăm | rezistaserăți | rezistaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să rezist | să reziști | să reziste | să rezistăm | să rezistați | să reziste | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | rezistă | rezistați | |||||
negative | nu rezista | nu rezistați |