From re- + împrospăta.
a reîmprospăta (third-person singular present reîmprospătează, past participle reîmprospătat) 1st conj.
infinitive | a reîmprospăta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | reîmprospătând | ||||||
past participle | reîmprospătat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | reîmprospătez | reîmprospătezi | reîmprospătează | reîmprospătăm | reîmprospătați | reîmprospătează | |
imperfect | reîmprospătam | reîmprospătai | reîmprospăta | reîmprospătam | reîmprospătați | reîmprospătau | |
simple perfect | reîmprospătai | reîmprospătași | reîmprospătă | reîmprospătarăm | reîmprospătarăți | reîmprospătară | |
pluperfect | reîmprospătasem | reîmprospătaseși | reîmprospătase | reîmprospătaserăm | reîmprospătaserăți | reîmprospătaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să reîmprospătez | să reîmprospătezi | să reîmprospăteze | să reîmprospătăm | să reîmprospătați | să reîmprospăteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | reîmprospătează | reîmprospătați | |||||
negative | nu reîmprospăta | nu reîmprospătați |