Borrowed from Bulgarian ракита (rakita) or Serbo-Croatian rakita, from Proto-Slavic *orkyta.
răchită f (plural răchite)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) răchită | răchita | (niște) răchite | răchitele |
genitive/dative | (unei) răchite | răchitei | (unor) răchite | răchitelor |
vocative | răchită, răchito | răchitelor |