From răguși.
răgușit
răgușit m or n (feminine singular răgușită, masculine plural răgușiți, feminine and neuter plural răgușite)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | răgușit | răgușită | răgușiți | răgușite | |||
definite | răgușitul | răgușita | răgușiții | răgușitele | ||||
genitive- dative |
indefinite | răgușit | răgușite | răgușiți | răgușite | |||
definite | răgușitului | răgușitei | răgușiților | răgușitilor |