From răguși.
răgușit
răgușit m or n (feminine singular răgușită, masculine plural răgușiți, feminine and neuter plural răgușite)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | răgușit | răgușită | răgușiți | răgușite | ||
definite | răgușitul | răgușita | răgușiții | răgușitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | răgușit | răgușite | răgușiți | răgușite | ||
definite | răgușitului | răgușitei | răgușiților | răgușitilor |