From Proto-Slavic *siromaxъ, possibly through Serbo-Croatian siromah.
sărman m or n (feminine singular sărmană, masculine plural sărmani, feminine and neuter plural sărmane)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative/ accusative |
indefinite | sărman | sărmană | sărmani | sărmane | |||
definite | sărmanul | sărmana | sărmanii | sărmanele | ||||
genitive/ dative |
indefinite | sărman | sărmane | sărmani | sărmane | |||
definite | sărmanului | sărmanei | sărmanilor | sărmanelor |
sărman m (plural sărmani, feminine equivalent sărmană)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | sărman | sărmanul | sărmani | sărmanii | |
genitive-dative | sărman | sărmanului | sărmani | sărmanilor | |
vocative | sărmanule | sărmanilor |