From scălâmb.
a scălâmbăia (third-person singular present scălâmbăie, past participle scălâmbăiat) 1st conj.
infinitive | a scălâmbăia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | scălâmbăind | ||||||
past participle | scălâmbăiat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | scălâmbăi | scălâmbăi | scălâmbăie | scălâmbăiem | scălâmbăiați | scălâmbăie | |
imperfect | scălâmbăiam | scălâmbăiai | scălâmbăia | scălâmbăiam | scălâmbăiați | scălâmbăiau | |
simple perfect | scălâmbăiai | scălâmbăiași | scălâmbăie | scălâmbăiarăm | scălâmbăiarăți | scălâmbăiară | |
pluperfect | scălâmbăiasem | scălâmbăiaseși | scălâmbăiase | scălâmbăiaserăm | scălâmbăiaserăți | scălâmbăiaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să scălâmbăi | să scălâmbăi | să scălâmbăie | să scălâmbăiem | să scălâmbăiați | să scălâmbăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | scălâmbăie | scălâmbăiați | |||||
negative | nu scălâmbăia | nu scălâmbăiați |