From schimnic.
a schimnici (third-person singular present schimnicește, past participle schimnicit) 4th conj.
infinitive | a schimnici | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | schimnicind | ||||||
past participle | schimnicit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | schimnicesc | schimnicești | schimnicește | schimnicim | schimniciți | schimnicesc | |
imperfect | schimniceam | schimniceai | schimnicea | schimniceam | schimniceați | schimniceau | |
simple perfect | schimnicii | schimniciși | schimnici | schimnicirăm | schimnicirăți | schimniciră | |
pluperfect | schimnicisem | schimniciseși | schimnicise | schimniciserăm | schimniciserăți | schimniciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să schimnicesc | să schimnicești | să schimnicească | să schimnicim | să schimniciți | să schimnicească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | schimnicește | schimniciți | |||||
negative | nu schimnici | nu schimniciți |