a sclinti (third-person singular present sclintește, past participle sclintit) 4th conj.
infinitive | a sclinti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sclintind | ||||||
past participle | sclintit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sclintesc | sclintești | sclintește | sclintim | sclintiți | sclintesc | |
imperfect | sclinteam | sclinteai | sclintea | sclinteam | sclinteați | sclinteau | |
simple perfect | sclintii | sclintiși | sclinti | sclintirăm | sclintirăți | sclintiră | |
pluperfect | sclintisem | sclintiseși | sclintise | sclintiserăm | sclintiserăți | sclintiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sclintesc | să sclintești | să sclintească | să sclintim | să sclintiți | să sclintească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sclintește | sclintiți | |||||
negative | nu sclinti | nu sclintiți |