From clipi.
a sclipi (third-person singular present sclipește, past participle sclipit) 4th conjugation
infinitive | a sclipi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | sclipind | ||||||
past participle | sclipit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | sclipesc | sclipești | sclipește | sclipim | sclipiți | sclipesc | |
imperfect | sclipeam | sclipeai | sclipea | sclipeam | sclipeați | sclipeau | |
simple perfect | sclipii | sclipiși | sclipi | sclipirăm | sclipirăți | sclipiră | |
pluperfect | sclipisem | sclipiseși | sclipise | sclipiserăm | sclipiserăți | sclipiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să sclipesc | să sclipești | să sclipească | să sclipim | să sclipiți | să sclipească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | sclipește | sclipiți | |||||
negative | nu sclipi | nu sclipiți |